-2.1 C
București
luni, 10 februarie 2025

― Advertisement ―

spot_img

Ce-ar trebui să se predea despre fake news în liceu. Sursă, radar de falsuri și modalitate de luptă

Ok, s-o luam de la inceput. Cine produce fake news? Sunt doua categorii: Prima e cea a amatorilor (unii destul de avansati…) Sunt cei care sufera de...

Coronavirusul si Darwin

AcasăStil de viațăSănătateUn risc în creștere în 2020: infecțiile imune la antibiotice

Un risc în creștere în 2020: infecțiile imune la antibiotice

Ne-o facem cu mana noastra. Un studiu recent facut in 19 tari din Europa arata ca prevalenta automedicatiei cu antibiotice variaza mult – de la 0,1 la 21%, in functie de tara. Cele mai mari rate de automedicatie sunt chiar in zona noastra, estul si sud-estul europei. Nordul are cele mai mici rate. Spania, Romania si Lituania au rate de automedicatie care variaza intre 9% si 18%, printre cele mai mari de pe continent!

Concret, 4,5 milioane de romani au utilizat nejustificat, in 2019, antibiotic, pentru raceala si durere in gat, conform datelor Societatii Romane de Rinologie.

De ce? Ne speriem mai repede pe-aici de un nas rosu, probabil. Sau de un gat inflamat, amigdale rosii, nas curgand… Si avem cea mai slaba educatie stiintifica, iarasi foarte probabil, caci putini stiu, de exemplu, ca gripa nu e provocata de o bacterie, ci de un virus. Pentru asta solutia e vaccinul inainte, nu antibioticul dupa!

Turcia, Serbia, Muntenegru, Grecia si apoi Romania: suntem pe locul 5 la consumul zilnic de antibiotic. Si nu e fara riscuri.

Caci nicaieri nu se potriveste mai bine povestea lui Petrica si Lupu decat in medicina. Stiti cum e cu Petrica: a strigat de-atatea ori ca vine lupul, incat atunci cand a venit cu adevarat, nimeni n-a mai sarit sa-l ajute.

La fel si cu antibioticele. Cand le luam fara sa aiba cu cine sa lupte, sau le luam prea des – si de multe ori fara sa avem inamicul in noi, atunci declansam mecanismul lui Petrica: bacteriile nu se mai sperie de ele. Si ajungem sa nu mai putem fi ajutati tocmai cand e de lupta cu o infectie grava.

Care e mecanismul lui Petrica si bacteriile? Sunt o multime de explicatii stiintifice, dar mi-e teama ca nu le putem urmari fara facultatea de medicina terminata. Chiar daca avem un desen ca asta:

E prea complicat, asa ca de dragul simplitatii as zice sa apelam din nou la o analogie. Sa zicem ca esti cioban pe munte si ai o haita de lupi care iti ataca oile. Ei sunt sapte, tu ai sapte gloante in pusca si atat. Trebuie sa-i nimeresti la fix ca sa scapi oile, caci ala pe care l-ai ratat va ramane in viata si va infuleca dupa pofta inimii. Nu mai zic ca exista sansa ca unul pe care l-ai ranit doar sa invete din glontul ramas in corp…

Dar mai bine sa mergem la concluzie: Cand iei antibiotice in exces, fara sa fie nevoie, din interactiunea cu ele unele bacterii “invata” sa se fereasca, sa devina rezistente la el. Dupa care bacteriile astea se inmultesc si ajung un pericol mai mare decat initial. Chiar ucigas, in unele situatii. Super-microbi. Creati chiar de noi si de obiceiurile noastre proaste.

Mai grav, parintii isi supra-trateaza copiii, tocmai ca se inspaimanta de-un pic de febra si nici nu stiu ca exista solutii OTC pentru o durere in gat: banalele pastile de supt sau spray-urile pentru gat.

Si lucrurile se agraveaza, caci rezistenta la antibiotice apare mai repede.

„Perioada din momentul în care medicamentul este lansat pe piață până apare rezistența la antibiotic a scăzut semnificativ. Dacă înainte trebuiau 20-30 de ani ca să apară rezistența la antibiotic, acum unele clase terapeutice au dezvoltat rezistența în același an”, spunea recent Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu, din partea Societății Române de Rinologie, într-o dezbatere de specialitate. „Propunerea noastră este să lansăm către Ministerul Sănătății, către autorități, un punct de vedere, un ghid, un protocol terapeutic care să ne folosească tuturor, dar mai ales corpului medical și chiar pacienților”, adauga el.

Sunt multi cei care incearca sa faca ceva: Președinți și reprezentanți ai 10 societăți medicale propun Ministerului Sănătății elaborarea de urgență a unui protocol terapeutic privind infecțiile căilor respiratorii superioare (ICRS) de etiologie virală, pentru a contribui la limitarea rezistenței bacteriene.

„In Uniunea Europeană 85% dintre oameni sunt conștienți de efectele adverse ale consumului nejudicios, iar în România puțin peste 50%. Mai mult, 93% dintre europeni consultă un medic înainte de a lua un tratament cu antibiotic. În cazul românilor, doar 63% se adresează medicului specialist înainte de a recurge la un astfel de tratament. În continuare românii consumă antibiotic pentru răceală și gripă într-un procent mult mai mare decât europenii. Mă văd în situația în care să atrag atenția că mă deranjează acest subiect ca potențial pacient și nu știu dacă peste zece ani vom mai avea suficiente antibiotice cu care să ne tratăm infecțiile banale, care chiar necesită antibiotic”, a declarat profesorul Sarafoleanu.

Până la 90% din ICRS (infecțiile căilor respiratorii superioare) sunt de etiologie virală și pot fi tratate simptomatic atât sistemic, cât și topic. Antibioterapia nu este recomandată în acest caz.

Nu doar ca e inutila. Dar si pentru ca tragem aiurea un glont pretios. Altfel, nu vom mai putea folosi mai departe medicamentele de azi si pentru copiii nostri. Si o sa se intalneasca cu lupul lui Petrica, cel rezistent la antibiotice!