27 de copii aflați în grija statului sunt traficați în fiecare an în România, în medie, conform datelor oficiale. Rapoartele internaționale și activiștii atrag atenția că numărul victimelor din rândul minorilor este mult mai mare.

În ultimele șapte luni, au fost sesizate la poliție, de către direcțiile județene de protecție a copilului, 122 de cazuri de suspiciune de trafic de persoane, adică de 4,5 ori mai multe cazuri decât media ultimilor cinci ani.

Un articol realizat de: Flavia Drăgan, PressHUB


Identificarea victimelor, tot mai grea

Autoritățile nu se înghesuie să explice numărul mic, dar constant, de copii instituționalizați care ajung în rețelele de trafic: Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) ne explică doar că sunt copii vulnerabili și că există o cooperare mai strânsă între direcțiile de protecție a copilului și polițiști.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDCA) ne îndeamnă să privim situația prin prisma numărului de cazuri de trafic la numărul total de copii din centre: adică 0,05% în 2020, chiar în scădere față de 2019.

În timp ce ANITP pune numărul mai mic de cazuri pe seama scăderii traficului, pe fondul pandemiei, Interpol atrage atenția că ultimii doi ani nu au dus decât la sporirea dificultății de a identifica victimele.

Guvernul, prin Mădălina Turza, consiliera premierului, care coordonează activitatea Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale Antitrafic, și Ministerul Familiei nu ne-au răspuns la întrebări până la publicarea acestui text.

Iana Matei, care salvează din 1999 copii victime ale traficului și gestionează singurul centru licențiat din România care oferă servicii minorilor victime, atrage atenția că, pentru a opri rețelele de trafic, este urgent să investim în educația copiilor, mai ales a celor vulnerabili, iar autoritățile trebuie să învețe să coopereze cu ONG-urile care au expertiză în domeniu, în loc să continue să pretindă că România are sub control fenomenul.

Încă o comisie parlamentară, încă un raport fără efecte

Între timp, parlamentarii au lansat o nouă comisie care să analizeze abuzurile împotriva copiilor din centrele de plasament, după ce un raport al Parlamentului, din 2020, privind minorii dispăruți și traficați din grija statului a rămas fără nici un ecou.

Dincolo de toate aceste dezbateri, două copile de 13 și 16 ani, din Capitală, povestesc la DIICOT cum au fost vândute pe 2.500 de lei la Vaslui, chiar la începutul acestui an.

Un alt tânăr, ieșit din sistemul de protecție la 18 ani, care a trăit o lună sechestrat într-un beci și obligat să întrețină relații sexuale cu clienții unei rețele de trafic, își biruiește în fiecare zi trauma, ajutându-i pe alți copii instituționalizați să nu pățească la fel.

Copilărie mutilată: fete de 13 și 16 ani, din grija statului, traficate pe 2.500 de lei la Vaslui

În timp ce citiți aceste rânduri, două fete de 13 și 16 ani din Sectorul 4 al Capitalei, aflate în grija statului, se confruntă cu trauma de a fi fost vândute pe 2.500 de lei unor bărbați din Vaslui.

Cea mică, Maria(*), care povestește doar despre traumele celei mari, Ioana(*), a început să se automutileze pe brațe. Ioana a fost agresată fizic și sexual, iar Maria a fost bătută și a fost pe punctul de a fi violată. 

Poliția a început să se miște abia după ce Vișinel Bălan, pe atunci activist pentru drepturile copilului, acum vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), a postat despre caz pe Facebook, ne-au declarat surse din cadrul sistemului de protecție a copilului.

De altfel, postarea lui Vișinel Bălan, activist care a crescut, la rândul său, în sistemul de stat și care a scos la iveală numeroase abuzuri îndurate de copiii din grija publică, a fost scrisă în 21 februarie.

În 22 februarie, a fost recuperată Ioana, conform răspunsului pe care l-am primit de la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui.

Poliția Vaslui explica Protecției Copilului că o copilă fugită vrea să rămână cu agresorul. Polițiștii o întrebaseră asta chiar în prezența bărbatului

Din două documente consultate de PressHUB, Poliția din Vaslui a transmis Direcției pentru Protecția Copilului Sector 4 că Ioana, găsită într-un sat din județul Vaslui, a fost întrebată în prezența posibilului traficant dacă vrea să se întoarcă cu poliția în centru.

Fata le-ar fi spus polițiștilor că „nu a fost victima vreunei infracțiuni și nu dorește să fie reintegrată în sistemul de asistență socială, motivând că de fiecare dată va urmări să fugă din orice centru unde va fi condusă de către organele abilitate”.

În cele din urmă, copila a fost recuperată de poliție după un scandal între angajați ai DGASPC Sector 4 și Inspectoratul de Poliție Vaslui, conform relatărilor oferite de sursele noastre.

Într-un răspuns la o solicitare a noastră, Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Vaslui ne-a transmis că fata a fost depistată în 22 februarie într-un oraș din Vaslui și a fost predată DGASPC Sector 4.

Am revenit cu întrebări către IPJ Vaslui privind modul în care a fost găsită Ioana, am cerut date și despre recuperarea Mariei, dar și informații despre potențialii agresori. Nu am primit răspunsul IPJ Vaslui până la publicarea acestui text.

Vândute pe 2.500 de lei. Copila de 16 ani a rămas însărcinată

Maria, de 13 ani, și Ioana, de 16 ani, au fugit dintr-un centru din Sectorul 4 al Capitalei în luna ianuarie. Prima oară, la Ploiești, la un bărbat pe care Ioana îl cunoscuse cu câteva ore înainte pe Facebook. De acolo, bărbatul le-a plătit celor două fete un taxi până într-un sat din Vaslui. 1.200 de lei, ne-au povestit surse din sistemul de protecție a copilului. Ele au ajuns împreună în acel sat, iar acolo o perioadă au stat în case diferite.

Direcția le-a anunțat dispariția la Poliție, care însă nu a făcut nimic câteva săptămâni, acuză sursele noastre. Părintele uneia dintre copile a găsit, pe conturile sociale ale fetei, imagini cu mașina unui bărbat și cu casa unde s-ar fi aflat fata, pe care le-a trimis la DGASPC, care le-a trimis la Poliție. L-am contactat pe părintele fetei, care însă nu a răspuns nici la apelurile, nici la mesajele reporterului.

„Aveam nume, aveam contul de Facebook al celui unde ar putea fi, într-un final, au găsit-o pe cea mică după vreo lună, deși au primit datele din prima săptămână”, ne-au declarat sursele.

După ce Maria a ajuns la București, nu a vorbit despre experiența ei, ci doar despre a Ioanei, despre care le-a povestit lucrătorilor sociali că „făcea sex cu ăia”. Aceste surse ne-au mai povestit că polițiștii din Capitală au refuzat să ducă fetița la Institutul de Medicină Legală pentru o examinare, în condițiile în care Direcția nu mai poate cere acest lucru.

„Ea nu ne-a spus că a fost abuzată, povestea doar despre cealaltă, că a făcut sex toată noaptea și că țipa”, apoi Maria a fost mutată în altă casă, ne-au spus sursele. Odată întoarsă la București, copila a început să se automutileze.

Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați.

Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină.

„Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele.

Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit.

În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată.

Președinta ANPDCA, Elena Tudor. / Foto Facebook @ANPDCA
Autoritatea relativizează fenomenul traficului de copii din centre: ne îndeamnă să raportăm numărul anual de copii traficați la numărul total de copii instituționalizați, reieșind un procent de 0,05% de copii traficați.

[…]

Articolul integral, în PressHUB.


NOTĂ: (*) Maria și Ioana nu sunt numele reale ale celor două copile. Am decis să protejăm și identitatea surselor din cadrul sistemului de protecție a copilului, care și-ar putea pierde locul de muncă pentru că ne-au relatat despre acest caz.



Lasă un răspuns