Andrei Caramitru, în noua calitate informală de portavoce guvernamentală, preia argumentul unui domn Adrian Balmoș, care ne spune că USR confirmă prin pozițiile sale propaganda AUR criticând România și guvernul. Îi pune cum ar fi în aceeași oală, în ideea că opoziția liberală și opoziția iliberală se înțeleg bine pentru că și unii și alții consideră că România e un dezastru și refuză să vadă cât de bine merge țara sub conducerea PSDNL, în NATO și UE. Ambele categorii refuză deci să vadă cât bine face coaliția PSD-PNL iar asta înseamnă că primii confirmă ideea celorlalți că ne merge rău din cauza NATO și UE, pentru că a observa sărăcia și corupția contrazice pro-occidentalismul.
Argumentul e facil, periculos și necesită combatere. Există două răspunsuri parțiale simple. Primul, că nu e treaba opoziției să laude guvernul ci să caute ce face greșit. Al doilea, că a considera orice critică a guvernului ca fiind o critică a NATO și UE este o mostră de reducționism comunist, pe zicala ”dai în mine, dai în tine, dai în fabrici și uzine”.
Răspunsul complet este că există diferențe majore de gândire între cele trei categorii, coaliția de guvernare, opoziția liberală și opoziția iliberală.
Opoziția liberală consideră că statul român e dezastru, nu România în ansamblul ei. România beneficiază de protecția NATO, piața comună și fondurile europene pentru dezvoltare prin creștere economică. Statul român însă este aproape eșuat și capturat de o oligarhie (PSDNL), ceea ce înseamnă corupție, justiție defectă, servicii publice proaste, sărăcie în context de creștere economică (creșterea inegalității și 50% dintre rezidenți lângă sau sub limita de sărăcie în loc de creșterea și consolidarea clasei de mijloc). Dezechilibre economice, sociale și politice care înseamnă impact negativ accelerat asupra societății românești în toate domeniile. Chiar dacă ocazional coafate aceste probleme sunt măsurabile în evaluări internaționale. Mai concret de atât, lipsa de autoritate a legii și accidentele explozive cu victime, educația din ce în ce mai proastă, sănătatea, nici unul din aceste domenii nu este un domeniu de acțiune pentru NATO sau UE ci pentru statul român.
Opoziția iliberală consideră că România este un dezastru din cauza străinilor. Pe de o parte din cauza capitalismului (multinaționalele), a pieței comune (competiția) și a dreptului de liberă circulație care permite românilor să fugă de pe moșia națională (o poziție deci comunistă). Pe de cealaltă parte tot străinii amenință națiunea cu dispariția prin egalitate de gen, drepturi pentru LGBT, imigrație, vaccin și totalitarismul drepturilor omului (o poziție căreia ei îi spun anti-comunistă, printr-o perversă echivalare cu neo-marxismul). Ei vor pentru România un stat mare, după model chinez adică mare proprietar în economie și controlat de ei, avantgarda selectă a proletariatului, și un stat autoritarist, după model rus, care să controleze comportamentul sexual/reproductiv al populației, printre altele, condus de un mare patriot ca conducător suprem.
Coaliția de la guvernare are evident cea mai simplă perspectivă asupra lucrurilor. Totul e bine pentru că noi suntem la putere și nouă ne este oricum foarte bine așa cum e. Viața e greu dar noi vă oferim liniște, stabilitate, mediocritate, unora combinații profitabile și altora ocazionale pomeni. Până la urmă care e problema că niște oameni cumulează sute de mii de euro anual venituri din fonduri publice, de exemplu?
Acestea sunt ideile mari care acoperă anul electoral 2024. Opoziția liberală, care vede cam la fel problemele statului român și oferă soluții, care pot diferi între partide, că altfel ar fi unul singur. Opoziția anti-liberală, care vede niște probleme imaginare în societate mai degrabă decât în stat, și care îndreaptă frustrarea nivelului de trai și inegalității în creștere spre aceste probleme. Coaliția de guvernare, noul partid-stat, care strânge enorma majoritate a primarilor și a resurselor, și care consideră că de fapt viața e bună în România.
Urmează un an cu multă agitație și mulți agitatori isterici luptându-se pentru atenția noastră. Pentru un viitor chiar mai bun trebuie să ne păstrăm calmul, să gândim la rece, să ne uităm la interesul vizibil și direct nu la conspirații. Pentru că până la urmă asta înseamnă alegerea democratică a unei guvernări – identificarea celor care pot să ia acele decizii care să crească prosperitatea a cât mai mulți români, reală, muncită, nu prin inflație și nici pe datorie.
Un editorial de Cezar Cobianu