Sindicatele din educație şi sănătate au protestat în fața Parlamentului. Asta se întâmplă după ce parlamentarii s-au reunit pentru ca Guvernul să îşi poată asuma răspunderea pentru creşteri de taxe şi tăieri de cheltuieli. Peste 2.000 de profesori au ieşit în stradă pentru a se opune măsurilor, conform Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”. Sindicaliştii acuză creşterea normei didactice, tăierea sporurilor şi înghețarea salariilor din sectorul public.
Manifestanții au adus pancarte pe care scrie „nu jucați educația la păcănele” sau „educația este pilonul societății”. Mesajele legate de păcănele vin în contextul în care Guvernul nu mai cere creşterea impozitului pe câștiguri din jocuri de noroc la 10%, aşa cum a propus initial, ci la doar 4%.
Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a spus pentru Edupedu că unii profesori nu au cum să ia ore în plus, iar cresterea normei „va conduce inevitabil la restrângere de activitate”. Hăncescu a declarat săptămâna trecută că „şcoala ar putea începe anul acesta cu proteste: să facem în premieră o altă deschidere, cu profesorii şi elevii în stradă”.
Marius Nistor, liderul sindicatului „Spiru Haret”, a spus că vor avea loc întâlniri cu alți membri sindicali pentru a vedea ce alte forme de protest ar putea să adopte profesorii împotriva măsurilor guvernamentale. Confederațiile sindicale au criticat în ultimele săptămâni măsurile de austeritate şi au spus că ar putea urma o grevă generală.
Angajații din sistemul de sănătate au spus că majorarea TVA va duce la prețuri mai mari. „Salariații duc greul zilei de mâine”, a transmis Federația Sanitas, care îi reprezintă pe aceşti angajați. Leonard Bărăscu, liderul organizației sindicale, a spus pentru Radio Reşița că tăierea sporurilor îi va afecta pe toți angajații. ,,Pentru unii pierderile pot ajunge şi la 1.000 de lei, iar pentru alții câteva sute de lei, sume importante, mai ales în actualul context economic”, a zis el.
Guvernul, condus de premierul Ilie Bolojan, a propus mai multe măsuri prin care să scadă costurile statului, în contextul în care România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Pentru a le adopta, Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament. Guvernanții fac asta în situații deosebite. Parlamentarii pot sugera modificări, dar nu votează proiectul. În schimb, pot depune o moțiune de cenzură în trei zile. Dacă ea trece, atât guvernul, cât şi proiectul pică. Altfel, măsurile sunt adoptate.
