Un studiu privind impactul fondurilor europene în viața oamenilor, lansat miercuri, 30 martie, cu focus pe regiunile Nord-Est și Nord Vest, arată că aproape toate regiunile naționale sunt sub indicele dezvoltat de Eurostat ca standard al puterii de cumpărare mediu (43400), cu excepția regiunii București-Ilfov care este puțin peste medie cu o valoare de 50100.

Studiul, realizat de Cult Market Research, a fost realizat în cadrul proiectului “EU COHESION FUNDS – IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”, al cărui lider de consorțiu este Freedom House România și a fost prezentat în cadrul unui eveniment dedicat. Cercetarea sociologică a vizat identificarea rezultatelor fondurilor de coeziune în două regiuni ale României (Nord-Est și Nord-Vest) și informarea publicului cu privire la impactul fondurilor de coeziune asupra vieții cetățenilor.

Potrivit comunicatului de presă transmis de Freedom House Romania, cercetarea a analizat calitatea vieții cetățenilor din cele două regiuni vizate utilizând trei metode: analiza datelor statistice disponibile cu privire la puterea de cumpărare, PIB pe cap de locuitor și evoluție număr persoane active, un sondaj de opinie pentru a identifica percepțiile locuitorilor și studii de caz asupra efectelor produse de proiectele implementate din fonduri de coeziune.

Potrivit studiului, PIB-ul anual pe cap de locuitor în regiunea Nord-Vest din 2013 până în 2019 a crescut de la 5.671 de euro până la 9.470 de euro. În regiunea Nord-Est, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 3.799 euro până la 5.811 euro în perioada 2013-2019. La nivel național, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în ultimii 3 ani analizați (2017-2018-2019), creșterea fiind de aproximativ 800 de euro în fiecare an.

Cetățenii români nu au cunoștințe avansate despre proiectele implementate în localitățile lor de reședință sau la nivel regional, mai arată studiul prezentat, dar peste jumătate dintre participanții studiului cantitativ au o părere pozitivă cu privire la proiectele finanțate din fonduri europene.

La prezentarea studiului au participat Gabriel Lupu (Partener Cult Market Research), alături de reprezentanții ADR-urilor din cele două regiuni, Vasile Asandei (ADR N-E) și Ovidiu Mărginean (ADR N-V), urmați de analiza a două studii de caz realizate de Dan Simai (jurnalist Bihoreanul) și de Claudiu Raus (redactor-șef adjunct Ziarul de Iași).

Această lansare a fost urmată de o dezbatere asupra utilizării eficiente a fondurilor de coeziune, la care au participat Monica Săsărman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Corina Crețu, europarlamentar, și Bianca Toma, director la Centrul Român de Politici Europene.

În cadrul dezbaterii ce a urmat, Corina Crețu a afirmat că „în ciuda banilor foarte mulți care s-au alocat și în perioada 2007-2013 în regiunile mai puțin dezvoltate, acestea au avut evoluții diferite. Unele au mers către prosperitate, altele au stagnat. Ideea nu a fost de bani adiționali, ci de a aduce expertiză pe teren, de a pune împreună expertiza românească cu cea a Comisiei Europene pentru a identifica blocajele și a vedea care sunt soluțiile pentru dezvoltare”. Aceasta a adăugat că „România are la dispoziție în următorii ani aproape 80 de miliarde de euro. Este o șansă istorică prin care guvernul României are șansa de a investi în domeniile în care e atât de multă nevoie: sănătate, educație, infrastructură, locuri de muncă”.

Pe de altă parte, spune Bianca Toma, „toate aceste proiecte vin cu cheltuieli publice semnificative, atât pentru implementare, fie că ne referim la autoritățile de management, organismele intermediare șamd. E o birocrație fantastică legată de monitorizarea acestor proiecte și rămâne de văzut cât de simple le facem. În al doilea rând, cât de mare impact au. Noi considerăm că încurajarea mediului de afaceri în a veni cu felurite formule este de dorit”.

Legat de acest aspect, Monica Săsărman, secretar de stat la MDLPA, a precizat că „toate instituțiile abilitate ale statului trebuie să se așeze la masă și să spună fiecare din perspectiva proprie ce se așteaptă, care sunt documentele care trebuie utilizate și cum se poate simplifica această procedură a depunerii de documente care, pe lângă faptul că îngreunează și blochează, uneori, activitatea autorității care gestionează fondurile europene, generează și o situație de disconfort pentru aplicant”.

Proiectul „EU COHESION FUNDS – IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”, menit să promoveze o mai bună înțelegere a fondurilor europene, este implementat de Freedom House România (editor presshub.ro), în consorțiu cu Atlatszo Erdely, RFI România, G4Media, Ziarul de Iași, Bihoreanul, Europa FM și Cult Market Research. Proiectul este finanțat de către Comisia Europeană în cadrul programului DG Regio – EU Cohesion Funds.


Mai multe informații pot fi găsite în documentele atașate:

  • sondaj de opinie:
  • studiul sociologic:
  • studii de caz:

Lasă un răspuns